Un drept au toţi la soarele gândirii
Şi la văzduh şi la durere chiar
În marea vălurind a omenirii
Oricare neam e valul necesar
Cu ţări palate şi cu ţări bordeie
Cum să te-mpaci tu veac astronaut
Tu, care fulgeri căile lactee
Prin cele şapte ceruri de-nceput?
REFREN
Revarsă-te sclipind lumină nouă
Pe-aceste vechi şi zbuciumate hărţi
S-a rupt planeta noastră mai demult-n două
S-o întregim din cele două părţi!
Să urce-n toţi garoafele de mâine
Vâslească-n sus aripile de jos
Închege-şi rotunjimea ca o pâine
Planeta ruptă-n două nemilos |
|
